Știm că meseria de părinte nu este una ușoară, fie că vorbim de un copil sau mai mulți, părinții sunt adevărați eroi… fără costum de Superman sau Wonder Woman!
Atunci însă când într-o familie se naște un copil cu nevoi speciale, cu afecțiuni de ordin fizic sau psihic, probleme de comportament, întârzieri de dezvoltare, probleme de învățare, provocările cărora este necesar să le facă față părinții acestor copii sunt cu adevărat comparabile cu probele olimpice! Părinții nu necesită doar răbdare, stabilitate psiho-emoțională sau o minimă pregătire pentru îngrijirea specifică a afecțiunii de care suferă copilul, ci uneori, în funcție de nevoile speciale ale acestuia, chiar rezistență fizică (de exemplu transportarea unui adolescent cu dizabilități fizice).
Instruirea părinților se poate face parțial citind literatură de specialitate, în cazul celor autodidacți, dar se impune ca aceasta să se facă cu ajutorul unor echipe multidisciplinare constând din medici și terapeuți din domenii specifice – fizioterapie, kinetoterapie, logopedie, psihoterapeuți – specialiști care s-au confruntat cu zeci de cazuri similare și pot oferi informații corecte.
Într-o asemenea familie, copilul va fi mereu prioritar, pe primul plan, dar din nefericire, cel mai adesea, părinții ajung să aibă nevoie de cel mai mare ajutor!
Rolul de părinte al unui copil cu nevoi speciale aduce cu sine emoții copleșitoare, sentimente de vinovăție, regret, furie, epuizare fizică și psihică, stări de anxietate, depresie sau atacuri de panică.
Fiecare persoană este un univers unic și reacția fiecăruia la provocarea de a fi părinte al unui asemenea copil este specifică, în funcție de foarte mulți factori.
Întrebări precum “de ce mi s-a întâmplat asta tocmai mie și copilului meu, cu ce am greșit, din ce cauză s-a născut așa sau din ce cauză s-a îmbolnăvit în felul acesta” îi pot măcina pe părinți.
De multe ori prea ocupați să vină în întâmpinarea nevoilor copiilor, ceilalți membri ai familiei uită de ei înșiși, sănătatea lor psiho-emoțională se deteriorează pe nesimțite și se transformă în normalitate, devine viața de zi cu zi.
Pentru a putea face față provocărilor rolului de părinte al unui copil cu dizabilități sau nevoi speciale, sunt necesare echilibrul, armonia interioară, cultivarea răbdării, a empatiei, îndepărtarea sentimentelor de vinovăție și regret, capacitatea de acceptare a situațiilor ce nu pot fi schimbate și a lucrurilor ce nu sunt în controlul nostru.
Pentru a realiza acest lucru putem apela în primul rând la ajutorul psihoterapiei, și în paralel, la alte tehnici de meditație, mindfulness sau life-coaching.
Psihoterapia este însă pilonul central, de bază, contribuind la identificarea conflictelor interioare ce generează stările de suferință și la găsirea de soluții.
Psihoterapeutul este astfel un prieten drag alături de care părintele pășește pe drumul anevoios de vindecare, care îi va oferi forța de a fi alături de copilul său. Psihoterapeutul va ajuta să se ridice vălul ce acoperă emoțiile negative precum furia, neputința, frustrarea și va arăta părintelui cum să le accepte și cum să le gestioneze. Emoțiile pot fi o astfel o sursă de energie și putere ce vor fi canalizate spre un scop benefic.
În final vă invit să vă găsiți propriul ghid ce și-a ales meseria de explorator al lumii emoțiilor, psihoterapeutul!
Anda Ungureanu – Psihoterapeut psihoterapie pozitivă
Serviciile pe care vi le oferim în cadrul Centrului de Zi:
Kinetoterapie (Gimnastică medicală de recuperare)
Asociația “Toți Copiii sunt Copii”
Centru De Recuperare Și Reabilitare Copii – Centru de zi copii – Centru de sprijin și suport pentru părinți – Educație în școli – Programe terapeutice gratuite